[ VATRĂ ] [ DISCUŢII ] [ LEGĂTURI ] [ MANUALE ] [ TRADUCERI ] [ DICŢIONAR ] [ ARTICOLE ] [ LIMBI ] [ RECENZII ] [ NOUTĂŢI ] [ CONTACT ]

PROMOVAREA  UNUI  SIT  WEB
METODELE  DE  PUNERE  ÎN  EVIDENŢĂ  A  PREZENŢEI  UNUI  SIT  PE  INTERNET
PARTEA 1	PARTEA 2	BLOGURI
6. ÎNSCRIEREA  SITULUI  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  RUMÎNEŞTI  ŞI  STRĂINE
7. PROMOVAREA  SITULUI  PE  FORUMURI  ŞI  ÎN  GRUPURILE  DE  DISCUŢII
8. PARTICIPAREA  LA  CLASAMENTELE  SITURILOR  CARE  FAC  TOPURI
9. CONCLUZIE

ÎNSCRIEREA  SITULUI  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  RUMÎNEŞTI  ŞI  STRĂINE
1. NOŢIUNI  INTRODUCTIVE  DESPRE  PORTALURI Portalurile au funcţia de îndrumare a unui internaut către părţile internetului care îl interesează. Ele grupează mai multe servicii (cont e-mail gratuit, informaţii diverse, anunţuri, etc.), care fac explorarea internetului mai utilă, mai uşoară şi mai plăcută.     Unul din serviciile esenţiale puse la dispoziţia internauţilor de multe portaluri este acela de menţinere a unui catalog ("directory") de adrese ale siturilor web care au un conţinut interesant şi util. Acesta grupează un număr mare de adrese (mii sau zeci de mii) ale unor situri web de calitate, adrese care sînt ordonate pe categorii în funcţie de tematica predominantă a conţinutului siturilor. Prezenţa adresei unui sit web într-un astfel de catalog al unui mare portal este o recunoaştere a calităţii sitului şi este însoţită de obicei de un trafic crescut.     Includerea unui sit într-un catalog de adrese al unui portal important se face în mai multe moduri. Persoanele responsabile cu menţinerea catalogului (angajaţi ai companiei care are în proprietate portalul respectiv) pot include adresa unui sit pe care l-au întîlnit pe web şi care li s-a părut bine realizat. Pe de altă parte există şi posibilitatea ca o persoană care are un sit web să ceară includerea adresei acestuia în catalog. În această situaţie (cea mai întîlnită de altfel) persoana care propune situl web aşteaptă ca unul din responsabilii cu menţinerea catalogului (numit editor) să viziteze situl şi să decidă dacă acesta merită să fie inclus în catalogul portalului. Unele portaluri acceptă şi includerea în catalog în schimbul unei sume de bani plătibila în fiecare an.     Portalurile cele mai cunoscute sînt şi cele cu cea mai mare vechime pe internet. Printre ele sînt Yahoo, Open Directory, MSN, Excite, Lycos, About, etc. După cum se observă, ele aparţin unor companii cu sediul în USA. O tendinţă care se accentuează din ce în ce mai mult în ultima vreme este apariţia unor versiuni "naţionale" ale marilor portaluri. Astfel, există în afară de Yahoo! USA şi versiuni în franceză, spaniolă, chineza, etc. Aceste portaluri fac parte dintr-o strategie a marilor portaluri de a cîştiga de partea lor pe toţi internauţii (nu numai pe aceia care ştiu limba engleză) prin oferta de ştiri şi servicii "localizate".     Pe lîngă portalurile consacrate la nivel internaţional (ale companiilor cu sediul în USA), în fiecare ţară există un număr mare de portaluri care sînt iniţiative autohtone. Din această categorie fac parte şi portalurile rumîneşti. O listă a celor mai importante portaluri rumîneşti şi străine poate fi găsită în pagina Legături Internet. 2. IMPORTANŢA  ÎNSCRIERII UNUI  SIT  WEB ÎN  CATALOAGELE  DE  ADRESE  Importanţa unui asemenea demers în promovarea sitului nostru poate părea evidentă, pentru că putem presupune că internauţii care răsfoiesc paginile catalogului vor găsi adresa sitului nostru şi ne vor face o vizită. În fapt cataloagele de adrese sînt din ce în ce mai puţin folosite pentru găsirea de pagini web interesante, atît pe plan internaţional cît şi în Rumînia. Internauţii preferă în proporţie covîrşitoare să caute paginile web care îi interesează cu ajutorul motoarelor de căutare, pentru că în acest fel evită navigarea prin structura catalogului de adrese, care este nu de puţine ori destul de greoaie.     Avantajul prezenţei în cataloagele portalurilor importante nu este deci legat de numărul de vizitatori pe care l-am cîştiga în acest fel, ci în mod poate paradoxal, de faptul că prezenţa adresei situl nostru într-un catalog de adrese renumit este o garanţie a calităţii sitului. Ca urmare, motoarele de căutare vor pune în listele generate de ele paginile sitului nostru înaintea paginilor unor situri care nu se găsesc în cataloagele portalurilor importante.     Programatorii algoritmilor folosiţi de motoarele de căutare sînt conştienţi de faptul că la momentul actual nici un algoritm nu poate să rivalizeze cu gîndirea umană, atunci cînd este vorba de analiza calităţii unei pagini web. Un robot tîrîtor care vizitează un sit poate fi "păcălit" prin diverse tehnici necinstite de optimizare a paginilor web, în aşa fel încît să aibă impresia că indexează un sit extraordinar, ale cărui pagini merită să fie mereu în fruntea listelor generate de algoritmul motorului de căutare. Un vizitator uman nu poate fi însă păcălit să creadă că un sit este de calitate, dacă lucrurile stau tocmai invers. Din această cauză algoritmii care stau la baza sortării paginilor web în funcţie de relevanţă iau întotdeauna în calcul dacă paginile respective aparţin unor situri ale căror adrese sînt listate în catalogul unui portal important. Raţionamentul este că dacă editorul uman al catalogului de adrese a socotit că situl merită să fie înregistrat, atunci paginile acestuia au un conţinut interesant şi util. 3. ÎNSCRIEREA  SITULUI WEB  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  IMPORTANTE Este recomandat să înscriem situl nostru web în cît mai multe cataloage de adrese ale portalurilor internaţionale şi rumîneşti. Totuşi putem să nu înscriem situl decît într-un singur catalog şi să fim siguri că acest lucru ne va garanta un trafic important venit de la internauţii care folosesc motoarele de căutare. Acest catalog este ODP. 3.1 CATALOGUL  OPEN  DIRECTORY  (OPEN  DIRECTORY  PROJECT)     Catalogul cel mai important de pe internet se numeşte "Open Directory Project" (ODP), fiind uneori cunoscut şi după numele adresei sale ca DMOZ ("Directory Mozilla"). Importanţa prezenţei în acest catalog a adresei sitului nostru este evidenţiată de faptul că absolut toate motoarele de căutare importante îl folosesc pentru a determina calitatea siturilor web. În plus, catalogul de adrese al ODP este folosit de nenumărate portaluri din întreaga lume.     Şi mai semnificativ poate pentru importanţa ODP este faptul că pe situl Google se foloseşte sub numele de Google Directory un catalog de adrese care este de fapt o variantă a ODP actualizată ceva mai rar. În sfîrşit, bara de unelte Google evidenţiază încă o dată importanţa prezenţei în ODP. În această bară există o iconiţă reprezentînd o carte deschisă, care la vizitarea unei pagini a unui sit inclus în ODP se colorează în verde, în acelaşi timp apărînd şi categoria din ODP în care este inclus situl vizitat.     Un beneficiu mai greu de sesizat al prezenţei în ODP este faptul că o dată ce sîntem incluşi în acesta vor apare brusc zeci (poate sute) de legături către adresa sitului nostru, lucru care este luat în consideraţie de unele motoare de căutare. Aceste legături provin din faptul că ODP este preluat de foarte multe portaluri din întreaga lume, care pun catalogul pe siturile lor. De exemplu în Rumînia sînt cel puţin cinci portaluri importante care folosesc catalogul ODP.     Proiectul Open Directory se bazează în alcătuirea catalogului de adrese pe editori umani care muncesc în mod voluntar, fără ca acest lucru să se răsfrîngă asupra valorii activităţii lor. Siturile propuse de internauţi sînt analizate relativ rapid şi adresa lor este fie inclusă în catalog dacă sînt de calitate, fie respinsă din cauză că situl nu se ridică la nivelul standardelor ODP. Ceea ce îl diferenţiază pe ODP de alte cataloage internaţionale este faptul că sînt admise şi situri scrise în alte limbi decît engleză. ODP are editori pentru aproape fiecare limbă vorbită pe glob şi ca urmare calitatea unui sit nu este judecată după prezenţa unei secţiuni în limba engleză, ci exclusiv după conţinutul lui.     Cei care doresc sa-şi inscrie situl în ODP trebuie sa ţină cont de criteriile de calitate care trebuie îndeplinite pentru ca un sit sa fie inclus în catalog. Pe scurt, editorii ODP au ca indicaţie principală să includă doar siturile care : au un conţinut informaţional original, deosebit şi de valoare au un conţinut care îşi aduce o contribuţie distinctă la categoria din ODP în care va fi încadrat sînt complete şi actualizate periodic     Dacă socotim ca situl nostru indeplineşte criteriile de calitate, mergem la secţiunea de situri în limba rumînă a ODP, ne alegem categoria în care dorim să-l includem şi facem clic pe legătura cu titlul "adaugă URL" aflată la partea de sus a paginii. Va apare o pagină în limba rumînă în care trebuie să completăm cîteva casete de text cu adresa sitului, titlul acestuia şi o descriere scurtă a lui. Descrierea sitului trebuie să fie scurtă, însă ea trebuie să precizeze clar care este subiectul principal al sitului şi principalele secţiuni ale sale. Înainte de a compune descrierea este bine să citim descrierile cîtorva din siturile care au fost deja incluse în ODP.     Putem adăuga într-o casetă de text specială adresa noastră de poştă electronică, însă chiar dacă situl va fi admis nu vom fi anunţaţi printr-un mesaj electronic. După ce completăm datele necesare, facem clic pe butonul "Propune" pentru a declanşa procedura de evaluare a sitului. După un interval de timp rezonabil (de ex. 1 lună) putem controla să vedem dacă situl a fost acceptat. Dacă situl nu a apărut în catalog, va trebui să-i îmbunătăţim calitatea şi să încercăm din nou să-l propunem. 3.2 CATALOGUL  YAHOO  (YAHOO  DIRECTORY) Portalul Yahoo deţine unul din cele mai vechi şi mai renumite cataloage de adrese. Acesta este unul din cataloagele cele mai folosite, pentru că se află pe situl Yahoo, care este unul din cele mai vizitate situri de pe internet. Prezenţa adresei în catalogul Yahoo este extrem de importantă pentru siturile care vor să-şi crească numărul de vizitatori.     Yahoo pune însă o condiţie eliminatorie, anume ca situl să fie scris în limba engleză sau cel puţin să aibă o parte importantă din pagini scrise în limba engleză pentru a putea fi evaluat de editorii însărcinaţi cu menţinerea catalogului. Există şi o variantă cu plată (300 USD anual), în care caz probabil că nu se mai pune problema limbii în care este scris situl. 3.3 CATALOGUL  ZEAL  (ZEAL  DIRECTORY) Zeal (care se traduce prin zel - entuziasm în limba rumînă) este situl web al unei comunităţi de internauţi cunoscuţi sub numele de "zealots" (zeloţi, în limba rumînă). Deşi denumirea membrilor comunităţii semnifică "fanatic (religios)", ea nu are nimic de-a face cu fanatismul religios sau de alt fel, ci este o comunitate de internauţi care are ca scop crearea unui catalog de situri de calitate, în genul ODP. Membrii comunităţii pot fi descrişi mai degrabă ca fiind nişte suporteri "fanatici" ai calităţii siturilor web.     Pentru a putea să ne propunem situl web în catalogul Zeal trebuie să devenim membri ai acestei comunităţi (înscrierea este gratuită) şi apoi să trecem un test în care să dovedim că putem deveni editori ai catalogului Zeal. Testul poate părea dificil, pentru că trebuie să furnizăm o proporţie mare de răspunsuri corecte la întrebările cu răspunsuri multiple care compun testul. Totuşi dacă citim materialele informative de pe situl Zeal (despre ce situri sînt acceptate, cum se scrie descrierea unui sit, etc.) şi încercăm de mai multe ori să luăm testul, este destul de probabil că vom reuşi pînă la urmă. Sînt acceptate în catalogul Zeal doar siturile în limba engleză.     Importanţa catalogului Zeal este dată de faptul că acesta este de fapt proprietatea companiei care deţine şi motorul de căutare Looksmart, iar serviciile acestuia sînt folosite de motoarele de căutare MSN şi Yahoo. Prezenţa în catalogul Zeal ne garantează deci o poziţie bună pe listele generate de aceste motoare de căutare. 4. ÎNSCRIEREA  SITULUI WEB  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  RUMÎNEŞTI Portalurile rumîneşti au nişte criterii de înregistrare a siturilor web mai laxe decît ale marilor portaluri internaţionale. Cele mai serioase portaluri au editori umani care evaluează siturile propuse pentru înscriere, însă unele portaluri au o procedură de înscriere automată care duce la apariţia în cataloage a multor situri de calitate scăzută care stau alături de situri valoroase. În această din urmă situaţie, internauţii nu vor avea răbdare să viziteze fiecare sit în parte pentru a descoperi siturile de calitate şi de aceea este foarte probabil că ei nu vor folosi cataloagele alcătuite fără intervenţie umană.       Un aspect mai puţin luat în serios de portalurile rumîneşti cu cataloage proprii este gruparea siturilor indexate pe categorii. De multe ori alegerea categoriei este lăsată la latitudinea webmasterului care doreşte să-şi înregistreze situl, iar dacă acesta nu face cea mai fericită alegere, nu va interveni nimeni pentru a face corectura necesară. În mod normal ar trebui ca toate siturile propuse spre înregistrare să fie vizitate de editorul portalului şi acesta să fie cel care să decidă categoria sub care să fie înregistrate siturile, bineînţeles dacă ele îndeplinesc nişte criterii calitative. În unele cazuri siturile indexate sub o anumită categorie nu sînt grupate în ordine alfabetică, ceea ce face ca parcurgerea listelor de legături [links] să fie dificilă şi frustrantă.     Un alt neajuns este includerea siturilor comerciale (care sînt folosite doar pentru a vinde nişte produse) alături de siturile cu conţinut informaţional. În cazul marilor portaluri internaţionale, siturile comerciale sînt incluse într-o secţiune separată numită "Bussiness" (Afaceri). În sfîrşit, multe portaluri rumîneşti nu verifică în mod periodic (de ex. anual) dacă siturile înscrise mai există pe internet sau au fost abandonate ori desfiinţate. Acest lucru s-ar putea realiza fără intervenţie umană, folosind un program similar cu cel folosit de ODP sub numele Robozilla.        Trebuie apreciat efortul portalurilor rumîneşti, însă portalurile trebuie să încerce să propună servicii (inclusiv cataloage de adrese) a căror calitate să fie îmbunătăţită în permanenţă. Dacă acest lucru nu este posibil (din considerente financiare), se poate renunţa la menţinerea unui catalog propriu de adrese şi adopta catalogul ODP, aşa cum au făcut deja o parte din portalurile rumîneşti.
PROMOVAREA  SITULUI  PE  FORUMURI  ŞI  ÎN  GRUPURILE  DE  DISCUŢII
Aceasta metodă de promovare este foarte simplă şi în acelaşi timp foarte eficientă. Trebuie sa participăm cu mesaje proprii la discuţiile de pe forumuri şi cele din grupurile de discuţii (prin poşta electronică sau de pe usenet), iar la sfîrşitul fiecărui mesaj sa ataşăm o semnătura. Semnătura este un text scurt care trebuie să includă numele sitului, adresa (URL) şi o mică descriere a acestuia. În general se consideră că o semnătură nu trebuie să depăşească patru rînduri de text. Ea este inclusă automat la sfîrşitul mesajelor postate pe forumuri şi trebuie inclusă manual (sau trebuie setată includerea automată în programul de poştă electronică) în cazul mesajelor trimise la grupurile de discuţii sau grupurile usenet. Definirea semnăturii se face în cazul forumurilor în pagina de editare a profilului personal. În cazul grupurilor de discuţii prin e-mail sau usenet semnătura trebuie definită în programul de poştă electronică. Semnătura trebuie modificată periodic, în aşa fel încît sa reflecte actualizarea conţinutului sitului web. 1. FORUMURILE  DE DISCUŢII Forumurile de discuţii sînt probabil cea mai folosită formă de comunicare în grup de pe internet, datorită faptului că sînt uşor de folosit şi nu este nevoie decît de programul explorator ("browser") pentru a putea participa la ele. Există cam 40-50 forumuri rumîneşti care sînt foarte vizitate de internauţi şi ca urmare dacă dorim să ne facem publicitate pentru sit este bine să participăm la discuţiile de pe acestea. O listă a cîtorva dintre aceste forumuri se găseşte în pagina Legături Internet. Promovarea sitului nostru pe forumurile de discuţii este extrem de eficientă, pentru că un forum popular are cîteva sute (sau chiar mii) de internauţi care participă la discuţii.     Este recomandat să postăm mesaje al căror conţinut să fie legat de subiectul firului ("thread") de discuţie la care participăm. Dacă mesajele noastre au ceva de spus şi sînt bine scrise, avem foarte multe şanse ca forumiştii să ne viziteze situl pentru a citi şi alte materiale scrise de noi. În fapt, uneori traficul sitului se poate chiar dubla în momentul în care participăm cu mesaje foarte interesante la discuţiile de pe un forum.     Este foarte uşor să postăm mesaje monosilabice sau conţinînd doar o aprobare a celor spuse de un alt forumist numai pentru ca semnătura conţinînd adresa sitului nostru să apară în paginile forumului de cît mai multe ori. Acest comportament necinstit este însă cea mai bună antireclamă şi ca urmare nimeni nu ne va vizita situl. În plus riscăm că motivaţia comportamentului nostru (spam) să fie sancţionată de administratorii forumului, care pot lua măsura surghiunirii ("ban") noastre. Cei care nu pot sau nu au timp să participe în mod constructiv la discuţiile de pe un forum îşi pot face totuşi publicitate la situl personal postînd un mesaj în secţiunea "Publicitate" existentă în majoritatea forumurilor.     Multe forumuri au în cadrul secţiunii "Internet" o subsecţiune care este legată tocmai de siturile personale ale forumiştilor. Fiecare forumist care are un sit poate iniţia un fir de discuţie în care să-şi expună propriul sit criticii celorlalţi forumişti. Critica (legată de conţinutul şi de aspectul grafic al sitului) este în general de bună credinţă şi ne poate ajuta să îmbunătăţim situl. Există însă şi situaţii în care critica este făcută în mod distructiv, fiind nu numai deplasată şi incorectă, dar fiind în plus exprimată într-un limbaj necivilizat şi însoţită de atacuri la persoană şi ironii complet gratuite. Este esenţial să ne păstrăm calmul în aceste situaţii şi după ce le vom răspunde în limbaj civilizat forumiştilor care ne atacă, să îi ignorăm. Cîteva metode de evitare a flamboaielor ("flame wars") la care ne expunem folosind forumurile de discuţii, ca şi o analiză a acestui fenomen pot fi găsite în materialul "Forumuri în Flăcări". Promovarea unui sit pe forumuri a fost complicată de faptul că multe dintre forumurile rumîneşti au interzis în mod explicit inserarea de legături în semnăturile celor care postează mesaje. Acest lucru se datorează faptului că fiecare mesaj postat pe un forum este însoţit de cîteva butoane grafice, dintre care unul este special dedicat legăturii către o pagină web, deci adăugarea unei legături în mesaj ar încărca inutil pagina, în condiţiile în care există deja o facilitate (este adevărat, mai puţin evidentă) pentru promovarea sitului web personal. Butonul în cauză se numeşte de obicei WWW şi se găseşte în general la partea de jos a mesajului. În momentul în care ne edităm profilul de membru al forumului, vedem că există o rubrică specială pentru adresa sitului web personal. Completăm adresa sitului nostru şi salvăm profilul, iar ca urmare ori de cîte ori un internaut va apăsa pe butonul WWW aflat în posturile noastre se va deschide o fereastră în explorator cu pagina gazdă (principală) a sitului nostru.     Dacă nu avem voie să includem o legătură în semnătură, putem totuşi să adăugăm în ea descrierea sitului nostru. Acest lucru este necesar pentru că adresa sitului web (care apare dacă ducem cursorul mausului peste butonul WWW) nu poate să spună prea multe despre tematica abordată în paginile lui. O semnătură corectă (care să fie în acelaşi timp un anunţ publicitar pentru situl legat de biciclete) va fi de forma următoare :     "Vînzare de biciclete şi piese de schimb noi şi la mîna a doua. Reparare biciclete. Articole despre biciclete şi biciclism. Apăsaţi pe butonul WWW pentru a merge pe sit."     Dacă administratorii forumului interzic în mod explicit semnăturile care sînt de fapt anunţuri publicitare pentru situri comerciale, atunci trebuie să alcătuim o semnătură care să nu aibă o tonalitate comercială, dar în acelaşi timp să pună în evidenţă tematica abordată de situl nostru. O astfel de semnătură ar putea fi :     "Totul despre biciclete şi biciclism. Apăsaţi pe butonul WWW pentru a merge pe sit."     O metodă foarte eficientă de promovare a sitului personal legată de forumurile de discuţii este aceea de a iniţia un fir care tratează o tematică apropiată de a sitului nostru. Este evident că expertiza noastră în domeniu ne va ajuta mult în participarea cu mesaje pline de informaţii interesante pentru forumişti. 2. GRUPURILE  DE  DISCUŢII  PRIN  POŞTA  ELECTRONICĂ  ŞI  PRIN  USENET Grupurile de discuţii sînt cea mai veche modalitate de comunicare în grup de pe internet. Deşi importanţa lor a scăzut în ultima vreme (din cauza apariţiei forumurilor), ele rămîn încă foarte utilizate de către internauţi.     Pentru a participa la grupurile prin e-mail nu trebuie decît să ne înscriem ca utilizatori ai siturilor care le găzduiesc, de exemplu trebuie să ne înscriem ca utilizatori ai serviciilor Yahoo pentru a putea participa la grupurile găzduite de Yahoo Groups. Înscrierea este gratuită. Pe Yahoo Groups se găsesc multe grupuri în limba rumînă, însă cel mult 10-15 dintre ele au un număr important de membri. În cazul grupurilor prin usenet nu există decît un singur grup în limba rumînă (soc.culture.rumanian), însă acesta are probabil cîteva mii de abonaţi. Ne putem abona la cîte grupuri de discuţii dorim, deşi în mod evident este recomandat să ne abonăm doar la cîteva din grupurile cu un număr mare de membri. La fel ca şi în cazul forumurilor, participarea noastră trebuie să presupună postarea de mesaje care să fie în ton cu discuţia şi care să aibă un conţinut interesant. Frecvenţa participării cu mesaje nu este foarte importantă, în general un mesaj pe săptămînă (sau pe lună) fiind suficient pentru promovarea sitului nostru.
PARTICIPAREA  LA  CLASAMENTELE  SITURILOR  CARE  FAC  TOPURI
1. ROMANIAN  TOP  100 (situl a fost desfiinţat între timp) În peisajul internetului rumînesc există mai multe situri care fac topuri, însă cel mai influent este de departe Rumanian Top 100 (RT100), de aceea va fi luat în discuţie în cele ce urmează. Înscrierea în RT100 este modalitatea de promovare a siturilor web cea mai folosită de către webmasterii romani, în consecinţă RT100 căpătînd o influenţă considerabilă în peisajul internetului rumînesc. Scopul înscrierii în RT100 este de a primi voturi de la internauţii satisfăcuţi de calitea sitului înscris, voturi care permit ca situl să urce în clasament. Consecinţa finală este creşterea importanta a numărului de vizitatori ai sitului, datorită expunerii crescute pe care o au siturile aflate pe primele locuri.     Înscrierea unui sit în RT100 este gratuită. Pentru înscriere, în afara completării unui formular, webmasterul trebuie să includă în codul HTML al paginii principale un anumit cod care să permită RT100 contorizarea voturilor acordate de vizitatorii sitului respectiv. În general, după înscrierea în RT100 accesarea paginii principale a unui sit va fi urmată de deschiderea unei mici fereastre de tip "pop-up", care va putea fi folosită de internauţi pentru votare. Alte situri au sesizat însă aversiunea internauţilor pentru ferestrele de tip "pop-up" şi de aceea au pe pagina gazdă un buton pe care dacă se face clic situl este votat în top. Votul nu este obligatoriu, orice internaut putînd să închidă fereastra de vot sau să nu ia în seamă butonul de votare şi să-şi continue liniştit explorarea sitului web respectiv.     RT100 alcătuieşte un clasament al siturilor rumîneşti pe baza contabilizării voturilor venite de la internauţii care vizitează siturile înscrise. În fapt este vorba de mai multe clasamente, cel mai popular fiind Clasamentul General (adevăratul RT100), care nu ţine cont de specificul siturilor. Există însă şi clasamente separate (topuri separate) pentru categoriile următoare de situri: Calculatoare & Internet, Ştiri & Mass-Media, Educaţie & Învăţămînt, Divertisment, Pagini Personale, Arta & Cultura, Afaceri & Comerţ, Sport & Outdoor, English Content, Diverse, Underground. Un sit web înscris va fi deci prezent atît în Clasamentul General, cît şi într-unul din topurile pe categorii.     Mai există şi un top al ultimei zile, un top al siturilor nou înscrise şi un top al siturilor recomandate de RT100. Topurile sînt alcătuite în funcţie de numărul total de voturi primite de situri în cursul unei luni, cu excepţia bineînţeles a topului ultimei zile. Merită menţionată şi existenţa unei pagini unde internauţii îşi pot exprima în scris opiniile despre activitatea şi aspectul RT100, pagină unde nu puţine sînt părerile critice şi foarte critice la adresa administratorilor RT100 şi la adresa webmasterilor care trişează pentru a obţine cît mai multe voturi.     Concepţia RT100 este clasică, asemănătoare pînă la un punct cu un top de muzica uşoară alcătuit de un post de radio pe baza telefoanelor primite de la ascultători. Rolul oricărui top (şi RT100 nu face excepţie) este de a evalua popularitatea unui produs (melodie de muzică uşoară, de exemplu) şi nu de a evalua calitatea produsului. Nici un post de radio nu le va spune ascultătorilor săi ce melodii să voteze, ci le va respecta alegerea, chiar dacă melodiile impuse pe primele locuri în top sînt mai slabe calitativ decît altele mai prost poziţionate.     Se ajunge astfel la o afirmaţie universal valabilă pentru topuri şi anume că acestea propun, nu impun. RT100 se vrea un ghid al internetului rumînesc şi că orice ghid se adresează în special persoanelor mai puţin experimentate, cele care au nevoie de îndrumare. Este cel mai probabil că internauţii rumîni cu statut de "veteran" (un an sau mai mult de explorare a internetului) să nu folosească RT100, decît eventual pentru a vedea ce mai este nou pe internetul rumînesc, ei ştiind deja care sînt siturile rumîneşti cu vechime cele mai bune. Însă cei mai mulţi dintre internauţii romani sînt începători şi de aici derivă influenţa pe care o are RT100 în schiţarea unei imagini a internetului rumînesc. Imaginea reflectată de RT100 nu este una obiectivă, nici nu şi-a propus să fie, ea este o imagine văzută prin ochii internauţilor care participă la vot.     Într-o democraţie sînt votaţi cei care se prezintă drept candidaţi pentru diferite posturi politice şi nu cei care ar merita să ocupe acele posturi dar nu participă la alegeri. Tot astfel, siturile rumîneşti aflate în fruntea RT100 nu sînt probabil cele mai interesante, însă "şi-au depus candidatura" şi sînt votate.     Acurateţea clasamentului alcătuit de RT100 a fost şi este încă subiect de dezbatere. Este bineînţeles în interesul administratorilor RT100 să fie cît mai corecţi, în caz contrar ei pierzînd din vizitatori şi din contractele publicitare. Administratorii RT100 afirmă că au făcut şi fac tot posibilul pentru că topul RT100 să nu fie viciat, de ei sau de participanţii la top.     Metodele de trişare pentru obţinerea unui loc cît mai sus în RT100 merită o discuţie specială, pentru că sînt utilizate pe scară largă în special de siturile care se găsesc pe primele locuri. Administratorii sitului RT100 sînt conştienţi de ele şi încearcă să le contracareze, însă uneori imaginaţia umană în materie de înşelătorie reuşeşte să le anuleze eforturile. Există pe situl RT100 un Regulament care spune în mod clar că siturile care trişează (sînt specificate şi unele metode de trişare) vor fi excluse din top, însă există internauţi care se plîng ca tocmai administratorii RT100 nu pun în aplicare acest Regulament şi nu exclud multitudinea de situri care trişează. Există însă destule situaţii în care siturile trişoare au fost excluse din top, în general în urma sesizărilor făcute de internauţi sau de webmasterii unor situri participante la top care procedează în mod corect.     De la primele modalităţi de trişare prin folosirea unor programe speciale sau autovotare (un webmaster îşi votează în mod repetat situl) s-a ajuns mai nou la metode mai subtile, utilizînd scripturi JAVA de exemplu, care votează automat la închiderea ferestrei de votare sau chiar la afişarea acesteia. Unele situri au condiţionat chiar permisiunea de explorare a paginilor lor de votarea în RT100, însă această variantă a căzut în desuetudine, mai ales că a fost în mod specific interzisă de administratorii RT100. În sfîrşit, se pare că acei webmasteri care sînt adepţii urcării în top prin autovotare au realizat că pot vota liniştiţi "prin servere proxy" fără a fi descoperiţi şi fără ca voturile să fie anulate.     O altă variantă de obţinere semifrauduloasă a voturilor care a fost populară la un moment dat era îndemnarea vizitatorilor să voteze situl în RT100 prin intermediul unor ferestre de tip pop-up, similare ferestrelor care semnalizează erori în funcţionarea programelor rulînd în sistemul de operare Windows. Acestea se obţin uşor prin folosirea unui script JAVA. Internauţii au reflexul, similar oricărui posesor de calculator, ca la apariţia în centrul ecranului a unei ferestre de eroare avînd două butoane numite "OK" şi "Cancel" să apese pe butonul "OK" pentru a debloca sistemul de operare. Cunoscînd acest comportament reflex, administratorii inventivi de situri Web îi întîmpinau pe pagina principală pe internauţi cu astfel de ferestre şi nu cu ferestrele clasice RT100 (care apar într-un colţ al ecranului şi au un singur buton pe care scrie "Votaţi"). Ferestrele "trişoare" erau de dimensiuni mici, apăreau central şi aveau scris următorul text : "Votaţi pentru noi în RT100", text sub care se aflau butoanele "OK" şi "Cancel" (Anulare). Este bineînţeles posibil să apeşi pe butonul "Cancel şi să citeşti paginile sitului respectiv, însă de cele mai multe ori comportamentul reflex te trădează şi înainte de a-ţi da seama ce s-a întîmplat ai mai adăugat un vot pentru sit în RT100.     Altă metodă de forţare a obţinerii de voturi este cea de "cerşire" propriu-zisă a unui vot. Tot aşa cum un cerşetor insistent (şi chiar agresiv) obţine pînă la urmă nişte bani, există situri care "cerşesc" voturi, unele într-un mod relativ decent, altele însă extrem de agresiv. Un exemplu comic, dar insultător la adresa inteligenţei internauţilor, este acela în care webmasterul cerşeşte voturi susţinînd că în acest fel situl va rămîne şi pe mai departe accesibil în mod gratuit. Oricine a explorat Internetul chiar şi pentru o perioadă scurtă ştie că majoritatea (95-97%) siturilor web pot fi accesate în mod gratuit sau după o înscriere prealabilă constînd din completarea unui formular cu nişte date personale (1-2%). Un alt exemplu de cerşire este furnizat de siturile care nu permit închiderea miniferestrei de votare decît după ce situl este votat, în acest fel îngreunînd accesul la resursele sitului vizitat pentru aceia care nu votează situl.         Mai poate exista şi cazul în care conducerea unei companii vrea ca situl ei web să fie în primele locuri în RT100 şi în acest sens face presiuni asupra webmasterului, în aşa fel încît acesta să găsească metode de a trişa pentru a menţine situl în top.       Diversitatea metodelor de trişare şi căutarea permanentă a unor metode care să fie la limita Regulamentului RT100 se explică prin faptul că pierderea de locuri în top este resimţită de cei mai mulţi dintre webmasteri ca un fel de dramă personală, ca şi cum cineva i-ar spune unei mame că copilul ei nu este atît de deştept sau de frumos pe cît crede ea. Siturile web sînt într-adevăr opere de creaţie şi se poate spune că acela care a făcut un sit web cît de cît complex află pe propria lui piele la ce se referă expresia "durerile facerii".        Pierderea locului în RT100 sau neputinţa de a urca în top pe un loc fruntaş nu trebuie dramatizate. Păstrînd analogia cu un top de muzică uşoară, există nenumărate exemple de formaţii care au avut o melodie ajunsă între primele locuri în topurile internaţionale pentru că apoi să se scufunde în anonimat. O astfel de soartă le aşteaptă şi pe siturile ai căror administratori se gîndesc doar la păstrarea unui loc fruntaş în top şi care neglijează să le actualizeze.     Un sit web trebuie îngrijit şi îmbunătăţit permanent, pentru că locul care contează este acela din meniul "Favorites" al exploratoarelor internauţilor şi nu acela din RT100. Poţi afla de un sit nou apărut din RT100, îl poţi adăuga la lista de situri preferate, însă dacă la următoarele vizite constaţi că nu s-a schimbat nimic, că nu a mai apărut nimic nou d.p.d.v. al conţinutului, al aspectului grafic sau al uşurinţei în descărcare, îl ştergi din categoria siturilor favorite şi nu-l mai vizitezi. Dacă din contră, vezi că administratorii unui sit fac tot ce este posibil pentru a-l face cît mai plin de conţinut, mai uşor de explorat şi mai plăcut la vedere, atunci acel sit are un loc asigurat printre siturile preferate şi îl vei vizita cît mai des, fără a-ţi păsa de locul pe care-l ocupă în RT100.     Situl RT100 nu trebuie să dispară, însă influenţa sa este exagerată, ea este un semn al lipsei de dezvoltare a internetului rumînesc şi a păstrării unei mentalităţi greşite din partea webmasterilor. Aici se observă diferenţa faţă de alte ţări, unde astfel de topuri deşi există nu au o prea mare influenţă, iar păstrarea poziţiei în top nu reprezintă prioritatea principală pentru webmasteri. Viitorii investitori în internetul rumînesc, cei care vor plăti sume importante de bani pentru a cumpăra spaţiu publicitar pe siturile rumîneşti nu se vor ghida în evaluarea popularităţii unui sit sau a altuia după poziţia în RT100. Un loc fruntaş în RT100 la un moment dat nu poate fi o garanţie a popularităţii sitului pe termen lung sau a seriozităţii echipei de administratori. Decisiv în cîştigarea unui contract publicitar va fi numărul de internauţi care vizitează regulat situl, număr care va fi evaluat prin metode mult mai precise decît contabilizarea unor voturi. 2. SITURILE  CARE  ALCĂTUIESC  TOPURI  PE BAZA  STATISTICILOR  DE  ACCESARE Aceste situri (de ex. Statistici.ro sau Trafic.ro) sînt extrem de utile în principal pentru că ne permit să obţinem gratuit o statistică detaliată a accesării paginilor sitului nostru. Ea conţine numărul de accesări (total, pe zi, pe lună, etc.) ca şi adresele paginilor web de pe care au venit vizitatorii. O altă facilitate extrem de importantă este afişarea cuvintelor folosite în motoarele de căutare de către internauţii care află în acest fel adresa sitului nostru. Aceste cuvinte ne permit să optimizăm situl în aşa fel încît paginile lui să se afle cît mai sus pe listele generate de motoarele de căutare.     Obţinerea statisticilor pentru un sit este gratuită după ce ne înscriem ca utilizatori ai serviciului de statistică respectiv. După completarea unui formular, webmasterul trebuie să includă în codul HTML al paginii gazdă o anumită secvenţă de cod care să permită contorizarea accesărilor. De asemenea pe pagină îşi va face apariţia un mic buton care arată numărul total de accesări şi care dacă este apăsat ne duce la o pagină web în care sînt prezentate statisticile în mod detaliat. Acestea sînt publice şi deci oricine le poate vedea.     Un beneficu suplimentar oferit de folosirea serviciilor siturilor care oferă statistici este participarea la clasamentele alcătuite de acestea. Clasamentele sînt asemănătoare cu cele ale RT100, cu deosebirea că sînt alcătuite în funcţie de numărul de accesări ale paginii gazdă a unui sit. În momentul în care un internaut vizitează un sit ce foloseşte un contor furnizat de Statistici.ro sau Trafic.ro, el "votează" situl respectiv în clasament. Din ce în ce mai mulţi internauţi folosesc clasamentele pentru a găsi situri interesante pe care să le viziteze, deci cu cît un sit se află pe o poziţie mai bună, cu atît are mai multe şanse să atragă vizitatori. Poziţia în clasament este un semn de popularitate şi se poate presupune că un sit popular are o calitate rezonabilă.
CONCLUZIE
Internetul este o ţară virtuală ai cărei locuitori vorbesc în marea lor majoritate limba engleză şi a cărei cultură este de sorginte anglo-saxonă. Toate celelalte limbi şi culturi existente pe glob au statut de limbi sau culturi minoritare, lucru datorat în mare măsură discrepanţelor existente între diferite ţări în legătură cu procentul de populaţie care are acces la Internet. În viaţa reală influenţa unei ţări în lume nu este direct proporţională cu populaţia (de ex. India are o populaţie de trei ori mai mare decît SUA) sau cu numărul de persoane care vorbesc limba ţării respective (există mult mai mulţi vorbitori de limba spaniolă decît de limbă japoneză).     Cum internetul este prin excelenţă un teritoriu fără graniţe, influenţa unei culturi nu poate fi măsurată decît prin numărul de situri scrise în limba culturii respective. Numărul de internauţi care folosesc pentru siturile web personale limba lor maternă este în continuă creştere şi este foarte posibil ca într-un viitor apropiat limba engleză să fie detronata din poziţia de cea mai folosită limbă pentru siturile web. Locul ei va fi luat de limba spaniolă sau, de ce nu, de limba chineză. Care va fi însă locul limbii rumîne ?     Comunitatea internauţilor vorbitori de limbă rumînă este răspîndită pe tot globul, din America de Nord, Australia sau Europa de Vest (destinaţii ale emigranţilor rumîni), pînă în Asia sau Africa (de unde provine majoritatea studenţilor străini din universităţile rumîneşti). Ceea ce îi lipseşte acestei comunităţi este o imagine clară asupra "Internetului Rumînesc", format din totalitatea siturilor Web scrise în limba rumînă sau tratînd predominant subiecte legate de Rumînia.    Internetul "Rumînesc" există în prezent doar într-un stadiu embrionar. Primul pas către construirea unei comunităţi virtuale rumîneşti trebuie să fie cucerirea unei parcele cît mai mari din spaţiul virtual pus la dispoziţie de internet. Acest lucru înseamnă în primul rînd creşterea numărului de situri concepute de rumîni, situri care să fie scrise în limba rumînă şi care să se adreseze rumînilor. Este necesară însă şi o creştere a calităţii siturilor existente, atît d.p.d.v. al conţinutului cît şi al aspectului grafic şi al uşurinţei de descărcare. Manualul de promovare a unui sit web îi va ajuta pe cei care doresc să-şi facă simţită mai pregnant prezenţa pe internet. În sfîrşit, în condiţiile în care prezenţa rumînească pe Web va creşte semnificativ, va fi de datoria portalurilor rumîneşti să-i îndrepte pe internauţi către siturile cele mai valoroase.     Construirea unei "Rumînii virtuale" care să se apropie de standardele cele mai înalte de civilizaţie, pe lîngă faptul că nu ar fi foarte greu de realizat, ar putea fi începutul construirii unei Rumînii reale, care să arate aşa cum ne-o dorim cu toţii, o ţară a bunăstării şi a bunei înţelegeri între locuitorii săi.
PARTEA 1	PARTEA 2	BLOGURI

[ VATRĂ ] [ DISCUŢII ] [ LEGĂTURI ] [ MANUALE ] [ TRADUCERI ] [ DICŢIONAR ] [ ARTICOLE ] [ LIMBI ] [ RECENZII ] [ NOUTĂŢI ] [ CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic şi anti-latinoman, cel cu î din i şi sînt.

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată în materialul Limba Rumînă în Epoca Informaticii.

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată în Display Properties. Alternativ se poate face clic în Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată în aşa fel încît să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. În Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". În fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se înlătură bifarea.