CONECTAREA LA INTERNET PRIN ADSL |
SITUATIA SI OFERTELE DE CONECTARE LA INTERNET PRIN ADSL DIN RUMĪNIA |
|
1. INTRODUCERE |
2. ASPECTE TEHNICE |
3. OFERTE DE CONECTARE PRIN ADSL ĪN RUMĪNIA |
4. LEGĂTURI |
Internetul a fost conceput iniţial ca un mediu
de comunicare īn mod text (posta electronica, IRC) şi ca un spaţiu de
depozitare a unor fisiere de tip HTML, ambele functii putīnd fi accesibile
prin intermediul unor conexiuni dial-up de viteza mica (56 Kbps),
folosindu-se reteaua de telefonie fixa. Īnsă la fel ca orice alta inventie
umana care a trecut de la o folosire academica restrinsa la una comerciala
de masa şi internetul a fost perfectionat odata cu trecerea timpului pentru
a raspunde cerintelor īn continua schimbare ale utilizatorilor şi mai ales
pentru a permite obtinerea de profituri financiare de către companiile ca
l-au ales ca mijloc de desfasurare a afacerilor. Astfel ca internetul se
afla acum īn postura de supermediu de comunicare, aceasta fiind īn
continuare posibila īn mod text dar din ce īn ce mai mult fiind desfasurata
şi īn mod audio-video. Fisierele accesibile prin intermediul internetului
cuprind astazi nu numai pagini web (care ramin totuşi majoritare), ci şi
softuri, melodii sau filme. Īn plus internetul a devenit locul preferat de
confruntare al utilizatorilor ce indragesc jocurile pe calculator, care sīnt
mult mai pasionante atunci cīnd oponentul nu este o masina, ci o fiinta
umana. Dar alaturi de activitatile de tip educativ, informational sau ludic
incep sa-şi facă loc din ce īn ce mai mult īn preferintele utilizatorilor şi
activitatile economice, care constau īn cumpararea şi vinderea de produse şi
servicii. Diversificarea activitatilor ce puteau fi desfasurate prin internet, ca şi cerintele tehnice crescute ale unora din ele au făcut ca vechile conexiuni de tip dial-up sa fie total necorespunzatoare, problema inlocuirii lor devenind stringenta. Companiile ce furnizau programe TV prin retele de cablu coaxial au fost primele care au propus un nou tip de conexiune, mult mai rapidă decīt cea prin dial-up, deci mai potrivita pentru noua etapa īn evoluţia internetului. Conexiunea prin cablu era mai ieftină decīt cea prin dial-up, era tot timpul īn functiune, dar avea dezavantajul ca nu era disponibila peste tot, ci doar acolo unde reteaua de cablu a furnizorului fusese īn prealabil modernizata. Chiar şi cu acest dezavantaj (remediabil pe parcurs pe masura modernizarii retelelor), conexiunea prin cablu a devenit rapid preferata internautilor care imediat ce a fost posibil au renunţat la conectarea prin dial-up. Cablistii nu s-au oprit īnsă aici şi au īnceput sa propuna servicii de telefonie fixa bazate pe internet ("voice over IP") care faceau concurenta directă serviciilor similare ale companiilor de telefonie, confruntate deja cu pierderea fondurilor percepute de la cei care migrasera īntre timp de la dial-up la conectarea prin cablu. Primele companii care s-au confruntat cu migrarea internautilor către cablisti au fost cele desprinse din AT&T (fostul monopol de telefonie fixa din USA), aşa-numitele "Baby Bells". Fenomenul s-a petrecut la sfirsitul anilor 1990 şi el lasa sa se intrevada impunerea cablistilor ca principali furnizori de servicii de telecomunicatii, loc detinut pīnă atunci de companiile de telefonie fixa. Ele s-au vazut astfel obligate sa recurga la un proiect de cercetare dezvoltat īn laboratoarele Bell la sfirsitul anilor 1980 (şi lasat de atunci īn stare de "inghetare") care punea bazele transmisiei de date şi video la viteze mari prin reteaua obişnuită de fire din cupru cu ajutorul unei tehnologii numită DSL ("Digital Subscriber Line"). Tehnologia a fost ulterior constant imbunatatita, iar accesul la internet cu ajutorul ei a devenit īn scurt timp o alternativa la conectarea prin cablu coaxial peste tot īn lume. Cea mai folosită tehnologie de tip DSL ia īn considerare aspectul asimetric al traficului dintre calculatorul utilizatorului şi centrala telefonica (cuantumul de date descarcate de pe internet este mult mai mare decīt acela de date incarcate) şi ca atare a fost denumită ADSL ("Asymmetric Digital Subscriber Line"), pentru ca oferă o viteza de descarcare ("download") a datelor de cīteva ori mai mare decīt viteza de incarcare ("upload"). |
|||||||||||||||||||||||||
Tehnologia DSL ia īn consideratie faptul ca perechea de fire torsadate din
sirma de cupru ("copper wire twisted pair") folosită pentru comunicarea
īntre receptorul telefonic al utilizatorului şi centrala de telefonie fixa
(aşa-numită "bucla locala") nu foloseşte pentru transmisia de voce decīt o
mica parte din spectrul de frecvente disponibil. Īn mod practic s-a utilizat
iniţial standardul CAP, pentru ca mai nou standardul DMT sa fie folosit īn
mod exclusiv. Standardul CAP ("Carrierless amplitude/phase") presupune
impartirea acestui spectru īn trei tronsoane, primul pentru voce (0-4 KHz),
al doilea pentru traficul de date ascendent (25-160 KHz ; upstream) şi al
treilea pentru traficul de date descendent (240-1,5 MHz ; downstream). Prin
tronsonul de voce transmisia se face īn mod analog, īnsă prin traonsoanele
de date transmisia se face īn mod digital. Standardul DMT ("Discrete
MultiTone") presupune impartirea spectrului de frecvente folosit pentru
transmisia de date īn 247 de canale separate, fiecare avind cīte 4 KHz.
Traficul prin aceste canale nu mai este īmpărţit clar īn trafic ascendent şi
descendent, fiecare canal putīnd fi folosit pentru ambele tipuri de
transmisie. Pentru a se asigura o calitate sporita a semnalului canalele
sīnt monitorizate, fiind folosite la un anumit moment doar acelea care
permit o transmisie la parametri cīt mai aproape de cei maximi. Dispozitivul utilizat pentru conectarea la internet prin ADSL a calculatorului este numit modem, dar aceasta denumire e inselatoare deoarece el nu realizeaza operatiunile de modulare-demodulare specifice modemului dial-up care trebuie constant sa transforme semnalul analog īn digital şi invers. Īn fapt acest tip de aparat este mai degraba un receptor-transmitator de date īn format digital folosind canalele de frecvente speciale ale liniei telefonice, conform standardului DMT. La nivelul furnizorului de acces la internet prin ADSL se foloseşte un dispozitiv denumit DSLAM ("DSL Access Multiplexer") care "agrega" (pune la un loc) conexiunile diversilor utilizatori şi face legatura cu internetul propriu-zis, care este furnizat printr-o tehnologie de foarte mare viteza (de ex. fibra optica). Conexiunea prin ADSL este deci o conexiune "dedicata" īntre calculatorul utilizatorului şi dispozitivul DSLAM din centrala telefonica, spre deosebire de conexiunea prin cablu īn cazul căreia toţi utilizatorii fac parte dintr-o retea largita. Tehnologia ADSL are īnsă un dezavantaj fata de cablu, anume faptul ca viteza şi disponibilitatea ei depind de distanta īntre domiciliul utilizatorului şi centrala telefonica unde se afla DSLAM-ul. Cu cīt distanta este mai mica, cu atīt viteza de transfer a datelor este mai mare, iar dacă un utilizator locuieste prea departe de centrala (īn general peste 5 km, dar poate fi şi mai puţin) este posibil ca īn cazul său serviciul sa nu fie deloc disponibil. Vitezele de conectare variază īn funcţie de furnizor şi de ofertele pe care acesta le pune la dispozitia utilizatorilor, īnsă ele pot ajunge īn mod teoretic pīnă la 22 Mbps (trafic descendent - "download") şi 1 Mbps (trafic ascendent - "upload"), aşa cum reiese din testul comparativ al ofertelor de ADSL existente īn Franta, una din tarile cele mai avansate īn domeniu. O pagina care compara caracteristicile tehnice şi tarifele conexiunilor ADSL īn lume este prezentă pe situl Wikipedia. |
|||||||||||||||||||||||||
Nota : Īn aceasta sectiune sīnt prezentate ofertele de acces la internet prin ADSL, pentru ca īn acest fel internautii sa afle dacă au īn localitatea lor o alternativa la internetul prin telefon (dial-up) sau cel prin cablu. Reprezentantii (sau clientii) companiilor care nu sīnt listate ma pot contacta la adresa de posta electronica, pentru a-mi indica paginile web unde sīnt detaliate ofertele. Citeva din ofertele de conectare prin ADSL sīnt prezentate mai jos, cu menţiunea ca toate preturile includ şi TVA (taxa pe valoarea adaugata), īn valoare de 19 %. TVA este o taxa pe consum care ajunge la bugetul de stat. Preturile sīnt exprimate īn EUR (euro) pentru a nu fi afectate de inflatie, īnsă plata se face īn LEI la cursul zilei stabilit de BNR. Compania RomTelecom (RT) oferă acces la internet prin ADSL, iar pentru a beneficia de aceste oferte este nevoie de existenta unei linii telefonice fixe de la RT. ClickNet este numele serviciului de ADSL şi are patru variante de abonament, diferentiate prin viteza de conectare. Tarifele lunare prezentate mai jos sīnt exprimate īn euro, au TVA inclus şi sīnt cele obişnuite (nepromotionale) : ClickNet 2 Mbps (CN 2) → 17,85 EUR
ClickNet 6 Mbps (CN 6) → 29,75 EUR
ClickNet 8 Mbps (CN 8) → 58,31 EUR
Modemuri : Sīnt dispozitivele prin intermediul carora se face traficul de date. Īn viziunea RT ele sīnt de doua tipuri, anume bazale ("basic") şi avansate ("advanced"). Cele doua categorii diferă prin calitate şi functionalitate. Modemurile bazale functioneaza prin portul USB, iar cele avansate prin portul Ethernet (placa de retea). Unele din modemurile avansate au ruter incorporat, deci permit conectarea mai multor calculatoare pentru constituirea unei retele locale (LAN) prin fir sau fără-fir ("wireless") īn scopul partajării conexiunii la internet. Modelele oferite sīnt următoarele :
Aria de acoperire : Este prezentata īntr-o pagina separata care este actualizata pe masura ce serviciul devine disponibil īn zone noi. Este īnsă posibil ca serviciul sa fi devenit deja disponibil īntr-o anumită localitate şi aceasta sa nu fi fost trecuta pe harta, deci pentru mai multă siguranta trebuie sunat la 930. Tarifele CN (inclusiv TVA) sīnt următoarele :
Perioada minima a contractului este de 12 luni, iar contractul se prelungeste automat, cu exceptia situatiei īn care clientul comunica dorinta de incetare a contractului cu cel puţin 30 de zile īnainte de terminarea acestuia. RomTelecom oferă de obicei reduceri ale tarifelor (disconturi) sub forma de promoţii limitate īn timp :
RomTelecom oferă pentru abonamentele pe 3 ani la CN 3 și CN 6 cīte un calculator de birou ("desktop") sau unul portabil ("laptop"). Tariful lunar crește īn așa fel īncīt el include și o sumă care este de fapt rata lunară care ar trebui plătită īn cazul cumpărării calculatorului respectiv īn rate din magazin. RomTelecom oferă sub numele de ClickNet BizPack posibilitatea de a cumpara pachete compuse dintr-un abonament ADSL (CN 6 / CN 8) şi un anumit număr lunar de minute de telefonie fixa ce pot fi consumate doar pentru apeluri īn reteaua nationala a RT. Aceste pachete sīnt un pic mai scumpe decīt ofertele care conţin exclusiv abonamente ADSL. Ele sīnt destinate contracararii ofertelor combinate (internet + telefonie fixa) propuse de către cablisti (RDS şi UPC/Astral). Digicom este un furnizor de internet care oferă conectare prin ADSL bucurestenilor ce locuiesc īn zonele arondate urmatoarelor centrale telefonice RomTelecom : Dorobanti, Dacia, Piata Victoriei (Iorga), Iancului, Vitan (Sud-Est), Colentina, Baneasa, Est, Victoria, Piscului, Sud, 1 Mai, Sud Vest (Puisor), Nord şi Plevna. Utilizatorii au la dispoziţie trei variante de abonament deosebite prin viteza de descărcare :
Traficul este nelimitat atīt īn reteaua metropolitana, cīt şi īn extern (internetul propriu-zis). Taxa de instalare este de 71,4 EUR şi se poate plati īn transe de 6 EUR lunar timp de 12 luni. Nu se percepe nici o chirie pentru modem. Deşi nu este clar specificat se pare ca durata minima a abonamentului este de 1 an. |
|||||||||||||||||||||||||
|
Ultima Actualizare : Aprilie 2008 |
Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés. |
Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb. |
Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor. |
Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii. |
Situl se gaseste la adresa : http://muntealb.bravehost.com |
Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificata īn aşa fel īncīt sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea. |